ROBOR este un indicator de referinţă pentru calculul dobânzilor creditelor în lei. Practic, cu ajutorul său, băncile stabilesc dobânzile variabile ale ratelor lunare ale clienţilor.
Indicle ROBOR există din anul 1995, iar Banca Naţională a României îl calculează în fiecare zi.
Există mai multe tipuri de indici ROBOR, în funcţie de perioada de timp pentru care se calculează:
• O zi – ROBOR T/N, O/N
• O săptămână – ROBOR 1W
• O lună – ROBOR 1M
• Trei luni – ROBOR 3M
• Şase luni – ROBOR 6M
• Nouă luni – ROBOR 9M
• Un an – ROBOR 12M
Ratele de referinţă sunt stabilite în funcţie de perioada de timp pentru care băncile se împrumută reciproc.
Pentru fiecare scadenţă în parte, ROBOR se calculează ca media aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare dintre cele 10 bănci participante la fixing, pentru depozitele atrase cu 15 minute înainte de publicare, după ce au fost eliminate extremele maxime şi minime, potrivit financial.com.
Lista cu cele mai performante zece instituţii bancare participante se modifică la 6 luni. Participanţii la calculul ROBOR dispun de coduri de conduită şi au implementate controale interne dedicate acestei activităţi.
Dintre indicii ROBOR menţionaţi mai sus, cel mai important este ROBOR 3M, pentru că după acesta se calculează rata pentru creditele acordate prin programul „Prima Casă”.
Pentru celelalte tipuri de împrumuturi, ROBOR a fost înlocuit cu indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC).
Ce influenţează creşterea indicelui ROBOR
Mai mulţi factori influenţează creşterea indicatorului ROBOR: creşterea inflaţiei, scăderea lichidităţii din piaţă, incertitudinea în ceea ce priveşte politicile adoptate de către Ministerul Finanţelor Publice, iar toate acestea pot influenţa pozitiv şi/sau negativ evoluţia indicelui.
Creşterile salariale cresc apetitul de cumpărare al românilor, ceea ce înseamnă scumpirea articolelor de pe piaţă şi deprecierea puterii de cumpărare a leului, care rezultă în creşterea inflaţiei.
Rata inflaţiei este în strânsă legătură cu dobânda de politică monetară. Pentru menţinerea unui echilibru, este necesar ca atunci când se observă că inflaţia creşte, să fie majorată automat şi rata dobânzii interbancare.
Cu cât există mai puţine lichidităţi, cu atât băncile trebuie să se împrumute la rate interbancare mai ridicate, ceea ce rezultă creşterea indicelui ROBOR.
Instituţiile publice financiare pot implementa politici confuze, ceea ce determină băncile să fie prudente şi să retragă lichidităţile de pe piaţă, în timp ce aşteaptă să vadă cum gestionează statul deficitul monetar, pentru a şti cum să reacţioneze la rândul lor, ceea ce duce la creşterea ROBOR.
Calcularea şi publicarea dobânzilor de referinţă este o practică extinsă international. Se pot menţiona ca exemple EURIBOR pentru euro, LIBOR pentru mai multe valute, inclusiv dolar şi liră sterlină, WIBOR pentru zlotul polonez, PRIBOR pentru CZK coroana cehă, BUBOR pentru forintul maghiar.
În concluzie, ROBOR este un indicator foarte important, în funcţie de care se schimbă ratele lunare pe care le achităm pentru creditul Prima Casă.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
